De ce amani sa spui stop, chiar daca stii ca a sosit momentul sa o faci?
Avertisment: Aceste randuri s-ar putea sa fie cele mai dure din aceasta carte (blog). Cu toate acestea, sper sa te intorci cel mai des la ele la inceput, iar apoi, sa nu mai fie nevoie vreodata sa te intorci la ele!
Stai si citesti aceste randuri, si te gandesti ce vrei sa iti spun eu?
NIMIC! Da, nu am sa iti spun nimic!
|
Tu stii tot ce vrei sa stii! |
Ce vrei sa iti mai spun si eu?
Tu stii cat de fericit(a) esti la locul de munca pe care il ai sau vrei sa il obtii, sau facultatea pe care ai ales sa o urmezi. Tu stii daca traiesti viata ta acum sau o viata aleasa de familia ta, de prietenii tai sau de alte contexte sociale. Tu stii acum daca banii pe care ii castigi sau iti doresti sa ii castigi iti vor oferi libertate sau frustrare.
Si de fapt daca stii sau nu aceste lucruri, ce? Mare lucru …
Cu sau fara aceste raspunsuri, oare vei face ceva ca sa iti fie mai bine? Si aceste randuri si multe altele doar le citesti si mergi mai departe, sau vei face mai mult?
Sau poate vei spune …
|
Si daca nu sunt fericit(a), ce? Doar nu o sa fiu mai fericit(a) dupa ce citesc aceste randuri.
Si daca nu imi traiesc viata mea, ce? Ce, o sa faci tu o minune ca sa imi pot trai eu visele?
Si daca sunt frustrat(a), ce? Doar nu esti tu langa mine sa simti ceea ce simt eu zi de zi! |
Si ai dreptate, nu sunt langa tine si nu pot face nimic pentru tine. Doar tu esti, acum si in orice alta secunda: TU cu TINE.
|
Doar tu poti schimba ceva pentru tine in viata ta. |
Oare, totusi, de ce ai nevoie ca sa te urnesti din loc?
|
Daca ai putea, ti-ai da acum o palma? |
O palma care sa reprezinte nemultumirea fata de alegerile de zi cu zi care te fac din ce in ce mai putin fericit(a).
Spune-mi, ti-ai da o palma? Sper sa nu fie nevoie de ea, dar daca este, mai bine sa ti-o dai. Este un prim pas.
Apoi, te invit, ca si continuare sa iti raspunzi la intrebarea:
|
“Cine imi doresc sa fiu?” |
… iar apoi:
|
“Am fost azi cine imi doresc sa fiu?” |
Acum*, Mihail Musat, 2010
Mai SUS! 